Măsurători radiestezice
Măsurătorile radiestezice reprezintă o practică pseudoștiințifică , care se bazează pe capacitatea intuitivă sau reflexă a practicantului (radiestezistului) de a detecta radiații subtile sau câmpuri energetice emise de obiecte, ființe vii, Pământ sau chiar de informații abstracte, folosind instrumente specifice. Măsurătorile radiestezice sunt o metodă veche și fascinantă de a căuta lucruri ascunse sau de a simți energii invizibile, folosind un fel de „al șaselea simț” și niște instrumente simple, cum ar fi un pendul sau o nuia.
Termenul „radiestezie” provine din latinescul radius („rază” sau „radiație”) și grecescul aisthesis („sensibilitate”, „percepție”), însemnând literal „sensibilitate la radiații”.
Principiul fundamental este că totul în univers emite vibrații sau energie, iar radiestezistul poate intra în rezonanță cu aceste frecvențe. Abilitatea nu este considerată a fi paranormală, ci o sensibilitate fizică naturală, deși extrem de rafinată, la stimuli subtili care nu sunt detectabili de cele cinci simțuri comune. Procesul implică:
1. Rezonanța: Radiestezistul stabilește o conexiune mentală sau energetică cu obiectul sau informația căutată.
2. Răspunsul Reflex: Corpul radiestezistului reacționează involuntar la această rezonanță printr-un micromișcare fizică (un „reflex fizic reflexiv al țesutului viu”) care este amplificată de un instrument.
3. Interpretarea: Mișcarea instrumentului ( sensul de rotație, amplitudinea oscilației) este interpretată conform unui cod prestabilit (de ex., „da/nu”, sau o valoare pe o scală Bovis).
Măsurătorile radiestezice se bazează pe utilizarea unor instrumente simple care acționează ca amplificatoare ale acestor micromișcări:
• Pendulul: Cel mai versatil instrument, constând dintr-o greutate suspendată de un fir. Mișcările sale (oscilație înainte-înapoi, mișcare circulară în sens orar sau anti-orar) oferă răspunsuri binare (da/nu) sau indică stări energetice.
• Bagheta (nuiaua): În mod tradițional o ramură bifurcată de copac (de ex., alun), folosită în special pentru a găsi apă subterană sau minerale. Capetele baghetei se ridică sau coboară brusc atunci când este detectată sursa căutată.
• Ansa (bagheta în formă de L): Două tije metalice în formă de „L”. Atunci când radiestezistul se apropie de o sursă de energie sau un obiect, tijele se încrucișează sau se despart. Aplicațiile radiesteziei sunt diverse și acoperă domenii variate: Geobiologie: Detectarea zonelor cu „stres geopatic” – radiații naturale care sunt dăunătoare, emise de cursurile de apă subterane, falii geologice sau rețelele energetice ale Pământului (rețelele Hartmann și Curry).
• Căutarea de resurse: Localizarea apei subterane, zăcămintelor minerale sau petrolului .
• Radiestezie medicală (sau terapeutică): Evaluarea stării energetice a organelor, detectarea dezechilibrelor nutriționale sau alegerea remediilor potrivite (de ex., în homeopatie) prin măsurători pe corpul pacientului sau chiar de la distanță, folosind o „mostră” sau o fotografie („teleradiestezie”).
• Alte aplicații: Găsirea obiectelor pierdute, evaluarea compatibilității alimentelor sau determinarea celor mai bune locații pentru amplasarea patului într-o locuință pentru un somn sănătos.
• Este important de menționat că, din perspectiva științei moderne, radiestezia este clasificată drept pseudoștiință..
Imaginați-vă că Pământul și tot ce ne înconjoară sunt pline de vibrații și energii subtile pe care simțurile noastre obișnuite (văzul, auzul ) nu le pot capta.
Radiestezia este arta de a „simți” sau „detecta” aceste energii ascunse.
Practicanții, numiți radiesteziști, au o sensibilitate specială (un fel de busolă internă super-sensibilă) care le permite să capteze aceste semnale. Ei folosesc apoi un instrument, cum ar fi un pendul, ansa, pentru a le arăta ce simt
Nu este vorba de magie sau puteri supranaturale, ci de un reflex fizic involuntar.
1. Intenția/Întrebarea: Radiestezistul se concentrează pe ce caută ( „Unde este apa?” sau „Este acest aliment bun pentru mine?”).
2. Rezonanța: Când radiestezistul trece peste zona corectă sau se „conectează” cu informația cerută, corpul său simte o schimbare subtilă, o mică reacție energetică.
3. Amplificarea (Instrumentele): Această reacție corporală este minusculă (un mic spasm muscular sau o tresărire imperceptibilă). Instrumentele — pendulul sau ansa — acționează ca un amplificator. Ele transformă acea mică mișcare internă într-o mișcare vizibilă: pendulul se balansează sau se rotește, ansele se încrucișează.
4. Codul: Radiestezistul are un „cod secret” stabilit dinainte: de exemplu, rotirea în sens orar înseamnă „Da” sau „Benefic”, iar rotirea în sens invers acelor de ceasornic înseamnă „Nu” sau „Nociv”.
• Pendulul: Este o ață cu o greutate mică la capăt. E folosit pentru răspunsuri rapide, „Da” sau „Nu”, sau pentru a măsura calitatea energetică a obiectelor .
• Bagheta (Nuiaua Furcată): Instrumentul clasic pentru căutarea apei . Când cel care o ține merge peste apă subterană, bagheta „sare” brusc în sus sau în jos în mâinile lui, indicând prezența apei.
• Ansele (sau Tijele în L): Două fire de metal îndoite. Când cel care le folosește găsește o zonă de energie, tijele se rotesc și se încrucișează în fața lui.
Oamenii folosesc radiestezia pentru o varietate de scopuri:
• Găsirea Apei: Aceasta este cea mai faimoasă aplicație. Oamenii folosesc bagheta pentru a găsi locul exact unde să sape o fântână .
• Sănătate și Locuință (Geobiologie): Radiesteziștii caută „zone cu probleme” în case , unde trece un curs de apă subteran sub pat. Aceste energii ( „stres geopatic”) pot afecta somnul și sănătatea pe termen lung. Ei folosesc măsurătorile pentru a găsi cel mai bun loc pentru a dormi sau a lucra.
• Alegerea Alimentelor: Unii folosesc pendulul deasupra alimentelor pentru a verifica dacă sunt compatibile cu corpul lor.
• Căutarea Obiectelor Pierdute: Un radiestezist poate folosi o hartă și un pendul pentru a localiza un obiect pierdut, acest lucru presupune multă practică .
• Din punct de vedere științific: Oamenii de știință spun că mișcările instrumentelor sunt cauzate de „Efectul Ideomotor” — mișcări musculare inconștiente, declanșate de așteptările și subconștientul persoanei care ține instrumentul. Știința convențională nu recunoaște radiestezia ca metodă validă , dar se folosește în multe domenii .
• Din perspectiva practicanților: Este o metodă intuitivă valoroasă, care funcționează perfect în practică, chiar dacă știința nu o poate explica.
• Măsurătorile radiestezice sunt o metodă fascinantă care se bazează pe sensibilitatea umană la energii subtile și pe folosirea unor instrumente simple pentru a face vizibile acele percepții ascunse.
Măsurătorile radiestezice reprezintă o practică pseudoștiințifică , care se bazează pe capacitatea intuitivă sau reflexă a practicantului (radiestezistului) de a detecta radiații subtile sau câmpuri energetice emise de obiecte, ființe vii, Pământ sau chiar de informații abstracte, folosind instrumente specifice. Măsurătorile radiestezice sunt o metodă veche și fascinantă de a căuta lucruri ascunse sau de a simți energii invizibile, folosind un fel de „al șaselea simț” și niște instrumente simple, cum ar fi un pendul sau o nuia.
Termenul „radiestezie” provine din latinescul radius („rază” sau „radiație”) și grecescul aisthesis („sensibilitate”, „percepție”), însemnând literal „sensibilitate la radiații”.
Principiul fundamental este că totul în univers emite vibrații sau energie, iar radiestezistul poate intra în rezonanță cu aceste frecvențe. Abilitatea nu este considerată a fi paranormală, ci o sensibilitate fizică naturală, deși extrem de rafinată, la stimuli subtili care nu sunt detectabili de cele cinci simțuri comune. Procesul implică:
1. Rezonanța: Radiestezistul stabilește o conexiune mentală sau energetică cu obiectul sau informația căutată.
2. Răspunsul Reflex: Corpul radiestezistului reacționează involuntar la această rezonanță printr-un micromișcare fizică (un „reflex fizic reflexiv al țesutului viu”) care este amplificată de un instrument.
3. Interpretarea: Mișcarea instrumentului ( sensul de rotație, amplitudinea oscilației) este interpretată conform unui cod prestabilit (de ex., „da/nu”, sau o valoare pe o scală Bovis).
Măsurătorile radiestezice se bazează pe utilizarea unor instrumente simple care acționează ca amplificatoare ale acestor micromișcări:
• Pendulul: Cel mai versatil instrument, constând dintr-o greutate suspendată de un fir. Mișcările sale (oscilație înainte-înapoi, mișcare circulară în sens orar sau anti-orar) oferă răspunsuri binare (da/nu) sau indică stări energetice.
• Bagheta (nuiaua): În mod tradițional o ramură bifurcată de copac (de ex., alun), folosită în special pentru a găsi apă subterană sau minerale. Capetele baghetei se ridică sau coboară brusc atunci când este detectată sursa căutată.
• Ansa (bagheta în formă de L): Două tije metalice în formă de „L”. Atunci când radiestezistul se apropie de o sursă de energie sau un obiect, tijele se încrucișează sau se despart. Aplicațiile radiesteziei sunt diverse și acoperă domenii variate: Geobiologie: Detectarea zonelor cu „stres geopatic” – radiații naturale care sunt dăunătoare, emise de cursurile de apă subterane, falii geologice sau rețelele energetice ale Pământului (rețelele Hartmann și Curry).
• Căutarea de resurse: Localizarea apei subterane, zăcămintelor minerale sau petrolului .
• Radiestezie medicală (sau terapeutică): Evaluarea stării energetice a organelor, detectarea dezechilibrelor nutriționale sau alegerea remediilor potrivite (de ex., în homeopatie) prin măsurători pe corpul pacientului sau chiar de la distanță, folosind o „mostră” sau o fotografie („teleradiestezie”).
• Alte aplicații: Găsirea obiectelor pierdute, evaluarea compatibilității alimentelor sau determinarea celor mai bune locații pentru amplasarea patului într-o locuință pentru un somn sănătos.
• Este important de menționat că, din perspectiva științei moderne, radiestezia este clasificată drept pseudoștiință..
Imaginați-vă că Pământul și tot ce ne înconjoară sunt pline de vibrații și energii subtile pe care simțurile noastre obișnuite (văzul, auzul ) nu le pot capta.
Radiestezia este arta de a „simți” sau „detecta” aceste energii ascunse.
Practicanții, numiți radiesteziști, au o sensibilitate specială (un fel de busolă internă super-sensibilă) care le permite să capteze aceste semnale. Ei folosesc apoi un instrument, cum ar fi un pendul, ansa, pentru a le arăta ce simt
Nu este vorba de magie sau puteri supranaturale, ci de un reflex fizic involuntar.
1. Intenția/Întrebarea: Radiestezistul se concentrează pe ce caută ( „Unde este apa?” sau „Este acest aliment bun pentru mine?”).
2. Rezonanța: Când radiestezistul trece peste zona corectă sau se „conectează” cu informația cerută, corpul său simte o schimbare subtilă, o mică reacție energetică.
3. Amplificarea (Instrumentele): Această reacție corporală este minusculă (un mic spasm muscular sau o tresărire imperceptibilă). Instrumentele — pendulul sau ansa — acționează ca un amplificator. Ele transformă acea mică mișcare internă într-o mișcare vizibilă: pendulul se balansează sau se rotește, ansele se încrucișează.
4. Codul: Radiestezistul are un „cod secret” stabilit dinainte: de exemplu, rotirea în sens orar înseamnă „Da” sau „Benefic”, iar rotirea în sens invers acelor de ceasornic înseamnă „Nu” sau „Nociv”.
• Pendulul: Este o ață cu o greutate mică la capăt. E folosit pentru răspunsuri rapide, „Da” sau „Nu”, sau pentru a măsura calitatea energetică a obiectelor .
• Bagheta (Nuiaua Furcată): Instrumentul clasic pentru căutarea apei . Când cel care o ține merge peste apă subterană, bagheta „sare” brusc în sus sau în jos în mâinile lui, indicând prezența apei.
• Ansele (sau Tijele în L): Două fire de metal îndoite. Când cel care le folosește găsește o zonă de energie, tijele se rotesc și se încrucișează în fața lui.
Oamenii folosesc radiestezia pentru o varietate de scopuri:
• Găsirea Apei: Aceasta este cea mai faimoasă aplicație. Oamenii folosesc bagheta pentru a găsi locul exact unde să sape o fântână .
• Sănătate și Locuință (Geobiologie): Radiesteziștii caută „zone cu probleme” în case , unde trece un curs de apă subteran sub pat. Aceste energii ( „stres geopatic”) pot afecta somnul și sănătatea pe termen lung. Ei folosesc măsurătorile pentru a găsi cel mai bun loc pentru a dormi sau a lucra.
• Alegerea Alimentelor: Unii folosesc pendulul deasupra alimentelor pentru a verifica dacă sunt compatibile cu corpul lor.
• Căutarea Obiectelor Pierdute: Un radiestezist poate folosi o hartă și un pendul pentru a localiza un obiect pierdut, acest lucru presupune multă practică .
• Din punct de vedere științific: Oamenii de știință spun că mișcările instrumentelor sunt cauzate de „Efectul Ideomotor” — mișcări musculare inconștiente, declanșate de așteptările și subconștientul persoanei care ține instrumentul. Știința convențională nu recunoaște radiestezia ca metodă validă , dar se folosește în multe domenii .
• Din perspectiva practicanților: Este o metodă intuitivă valoroasă, care funcționează perfect în practică, chiar dacă știința nu o poate explica.
• Măsurătorile radiestezice sunt o metodă fascinantă care se bazează pe sensibilitatea umană la energii subtile și pe folosirea unor instrumente simple pentru a face vizibile acele percepții ascunse.
0 Comentarii